Eugen BARZ – Editorial

În Evanghelia după Sfântul Ioan, ni se spune că la început a fost Cuvântul, iar dacă rămânem în spațiul biblic, în Cartea Genezei, când e vorba de facerea omului, apare expresia „să-L facem pe om după chipul și asemănarea Noastră”. Adică apare ideea de imagine, să-L facem pe om după imaginea Noastră, zice Dumnezeu. Putem spune că încă de atunci apare o tensiune între cuvântul originar și actul creator, care implică transferul cuvântului în imagine, adică în chip (eikόn – εικόν).

Vreau să subliniez, că în ceea ce mă priveș-te, din totdeauna, cuvântul scris l-am considerat a fi eikón. Adică sunet materializat în litere, pe care le putem vedea. Litere care exprimă ceea ce spunem, și spunem ceea ce am gândit, litere aș-ternute pe hârtie sau pe altă suprafață. Se știe că cei mai mulți caligrafi din vechime pictau literele, pictau cuvintele, le scriau frumos. De aici numele de caligrafi (kalligráfos – καλλιγράφος). Tocmai de aceea am fost foarte atent (și sper că am reu-șit) ca încă de la primul număr, revista Littera nova să fie frumoasă și în conținut și ca imagine. Și ca atingere, aș îndrăzni să spun.

Dar de la bun început, mi-am propus ca re-vista Littera nova să fie un semn cultural-estetic serios, cu semnături serioase, să fac cunoscute celor interesați literatura, artele, cultura de cali-tate din spațiul românesc și din cel universal. Să duc această revista spre lumea întreagă, adică atât spre românii care locuiesc în țară și în îm-prăștiere, care trebuie să nu uite că au rădăcini, cât și spre cei care vorbesc și citesc în alte limbi ale lumii, spre toți cei interesați. De aceea veți găsi aici texte în limba română, traduceri în lim-ba română, dar și traduceri în limbile de circula-ție mondială.

Se știe că de când românii au depășit, în nu-măr mare, granițele României, europenii și nu numai ei au început să fie mult mai interesați de țara noastră și de cultura română. Astfel, venim și spre ei cu aceeași deschidere, cu aceeași bucu-rie.

Nu trebuie să omit faptul că sunt foarte in-teresat, ca pe lângă numele consacrate care sem-nează aici, să-i promovez pe scriitorii sau artiștii de valoare, care trăiesc în afara granițelor țării. Veți putea găsi, în fiecare număr al revistei Littera nova, autori români care locuiesc în alte țări. În numărul prim al revistei, se pot citi două nume de scriitori care trăiesc în Spania: Dragoș Cosmin Popa și I.C. Liță, iar în numărul al doilea pe poeta Nuța Crăciun, precum și un interviu cu dirijorul Mihnea Ignat.

Spre bucuria noastră, extrem de multe nu-me demne de luat în seamă, din țară și de peste hotare, au salutat apariția revistei noastre, înce-pând cu Președintele Academiei Române, dom-nul Ioan-Aurel Pop, și continuând cu mulți alții, cărora le mulțumesc. Nu dau numele lor, ca nu cumva să omit pe vreunul, dar amintesc că până acum a fost salutată apariția revistei Littera nova de revistele România liberă, Luceafărul, Hyperi-on, Mișcarea literară, Tribuna etc., de aceea le mulțumesc cu recunoștință și acestora.

În lumina celor spuse mai sus, chem pe cei care scriu să devină colaboratori și cititori ai re-vistei Littera nova, iar împreună să stârnim inte-resul străinilor și al românilor din diaspora și din țară, spre cultura română și spre cultura univer-sală. Am convingerea că fiecare în parte suntem datori să promovăm cultura română, să promo-văm actul cultural în sine, iar tot ce e valoros, li-terar-cultural, să oferim întregii lumi în paginile revistei Littera nova.