Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, Sântioana, Țaga, Cluj, România) este președintele Academiei Române, profesor și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, autor și coautor a peste 80 de cărți, tratate și manuale și a peste 600 de studii și articole. Este Doctor Honoris Causa a 10 universități din țară și din străinătate, membru al mai multor academii și societăți savante străine, visiting professor la universități din SUA, Italia, Franța, Ungaria și Austria. Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor și a Europei Centrale și de Sud-Est (instituțiile medievale românești, formațiuni politice româno-slave din Transilvania, raporturile românilor din Transilvania cu spațiul românesc extracarpatic, influența bizantină asupra românilor,…

Revoluțiile de la 1848 1849 din Țările Ro-mâne, cele care aveau să formeze, nu peste mult timp, România, au formulat programul de țară al românilor din secolul al XIX lea, singurul astfel de program îndeplinit integral în perioada 1848-1918. Programul de țară însemna atunci chiar construcția statului național român. În rând cu polonezii, cehii, slovacii, croații, sârbii, bulgarii, ucrainenii, lituanienii, letonii, estonienii, germanii, italienii etc., care voiau să aibă sta-tele lor naționale, se înscriau și românii. Astfel, dorința lor de stat național era legitimă și se plasa în marele șuvoi progresist al epocii. Pentru aceasta, trebuiau să cadă cel puțin trei imperii: Imperiul Austro Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Rus. În…

În România  bossa nova a apărut pe la finele anilor 1950 În România ecourile curentului eminamente brazilian bossa nova (apărut pe la finele anilor 1950) au fost prompte și persistente. E clar că înrudirile de limbă, dar și acelea de aspirații spre relaxare ideologică și bunăstare, specifice acelor ani, au făcut din acest nou stil muzical unul dintre reperele revenirii la o oarecare normalitate în viața din România deceniului 1960-70. În paranteză fie zis, din perspectiva actuală, mulți cercetători ai fenomenului recunosc în bossa nova „șarmul discret al burgheziei”. Contextul fu evocat de hispanistul Mihai Cantuniari în volumul Bărbatul cu cele trei morți ale sale – o contribuție, în egală…

(fragment din Constantin Brâncuși, un sculptor de la Răsărit, Monitorul Oficial, 2020)   Dacă nu era Rodin, nimic din ce am realizat nu era posibil. Statuile mele sunt ocaziuni ale meditației. Templele și bisericile au fost și au rămas întotdeauna lăcașuri ale meditației. O sculptură desăvârșită trebuie să aibă darul de a l vindeca pe cel care o privește. Constantin Brâncuși Privită în sine, afirmația că Auguste Rodin a adăugat celor trei dimensiuni elementare ale statuarului – înălțimea, lățimea și adâncimea – și una cu mult mai subtilă, necuantificabilă și intangibilă, deși perceptibilă fără niciun fel de efort, și anume lumina, poate părea pleonastică. Așa cum am remarcat deja, lumina…

My mother My mother, she’d hold me She’d hold me When I was out there My father My father, he liked me Oh, he liked me Does anyone care? (The Cranberries – Ode to the family, cântec evocat de fata care a fugit în America)   George Banu, într-o comunicare intitulată „De’Sommi, sau «cimentul scenei»”, prezentată la Tel Aviv, inclusă în volumul pe care Andrei Strihan îl dedică omului de teatru din Renaștere, inventariază elementele care fac din Leonne de’Sommi un precursor al regizorului de teatru. „El definește domeniile celorlalți și se plasează separat de ei, revendicând pentru el însuși un domeniu specific: cel al reprezentației. […] El intuiește în…

Iată o viziune sintetică asupra scrierilor lui Alexandru Busuioceanu, scriitor și om de cultură româno‑spaniol. De asemenea, iată o mini-her­meneutică a poeziei lui Busuioceanu. Caracterul sintetic al acestui articol este justificat de faptul că, în cazul acestui autor erudit și interdisciplinar, lucrările dintr‑un domeniu sunt susținute de scrieri din domenii paralele, într‑un sistem complex. Această operă rizomatică dezvăluie un istoric ambițios și curajos, un critic de artă capabil de reevaluări abil motivate și un poet care a creat la un nivel de mare subtilitate în trei limbi. Este, așadar, un autor remarcabil a cărui operă continuă să necesite o analiză atentă. Alexandru Busuioceanu (1896‑1961) a fost un om de cultură…

Indiferent cât de briliantă este mintea unei persoane, indiferent câte studii are și indiferent de educația pe care a primit o, nu va putea niciodată să înțeleagă pe deplin o persoană care suferă, dacă ea însăși nu a experimentat, cel puțin o singură dată, sentimente aproximativ similare în viață. Pentru că suferințele au atât de multe ecouri sufletești ele nu pot fi explicate și procesate, rațional, doar de minte. Trebuie să fii în pielea unei persoane care suferă pentru a avea o imagine a acestui sentiment pe care îl trăiește ea. De aceea este atât de important în această viață să treci prin toate, și prin bine, și prin rău.…