CESAR VALLEJO URCĂ PE MACHU PICCHU   ”Ah,voi oameni,eu socotesc că o imagine doarme în piatră.                                                    De ce trebuie ea să doarmă?…” (Friedrich Nietzsche)   …Ca să rămâi în doliul tău de om trebuie să veghezi lângă cel mort,ca și pietrele,alăturate, în terasele sanctuarului liturgic de la Machu Picchu, trebuie să te uimești de coaja celeilalte ca și de pielea femeii pe care o răstorni în iarba peste care bate vântul…   Vântul suflă la fel,și aici pe muntele Huayna Picchu ca și în cimitirul Montparnasse din Paris – vânt negru,peste…

[te mai adulmec oare…] te mai adulmec oare prin fumul ăsta de mâncare de grătare şi crematorii din locul ăsta birt bucătărie care afumă într-una Doar oare eu te văd te aud prin aburul ridicându-se din locul ăsta locul de acolo care fierbe abur de praf şi de aer supt de căldură fără-ncetare Care este ușa Dar ştiu eu recunosc mirosul tău aroma ta de carne sfârâind pe un pământ placentă care se ’năbuşă ’n cuptor şi-n fiarele alea ruginite ce-au crescut din el dar te văd eu oare aşa cum nu mi-ajunge să mă uit la tine şi să te văd mereu cu soarele care ne omoară aşa cum…

Poet, traducător, jurnalist, istoric al baletului, coregraf și muzician. Precum s-ar spune, impresionantă personalitate „sintetică”. Fratele poetesei Sofia Parnok (numele lor adevărat fiind Parnoh), una din protagonistele literaturii doamnelor „veacului de argint” rusesc. Valentin Parnah s-a născut la Taganrog. În 1915 se stabilește în Franța. În interes de studiu, călătorește în Arabia, Palestina, Spania, Egipt și Sicilia. La Paris se apropie de Ilya Zdanevici, avangardist radical, Parnah însă temperându-și râvnele întru înnoire și orientându-le în albia unui epigono-futurism destul de ingenios. În 1922 revine în Rusia, ziarul „Izvestia” anunțând pe prima pagină: „La Moscova a sosit Președintele Camerei Poeților din Paris Valentin Parnah, care își va demonstra lucrările din sfera…

Poezii inedite din „Expoziție temporară” de Fulgencio Martínez Fulgencio Martínez (Murcia, 1960). Directorul revistei Ágora, a publicat, printre alte cărți de poezie, „Trisagio”, „La baraja de Andrés Acedo”, „Libro del esplendor”, „León busca gacela”, „Prueba de sabor”, „El cuerpo del día”, „El año de la lentitud”, „Línea de cumbres” și, mai recent, în 2021, „La segunda persona” (Ed. Sapere Aude, Oviedo). Este autorul unei singure cărți de povestiri: „El taxidermista y otros del estilo” (Ed. Diego Marín, Murcia) și al unui eseu despre poezia și filosofia lui Antonio Machado, publicat de Universitatea din Pernambuco (Recife, Brazilia). Coordonează blogul revistei Ágora: https://diariopoliticoyliterario.blogspot.com/   DUBLURĂ CONTRACT   MATILDE BREGOLAT SAU DESPRE LABIRINT…

AURĂ Am cea mai strălucitoare aură dar o port pe sub piele, am cea mai radiofonică voce dar tu întârzii s-o auzi cu inima, am cea mai înaltă talie din câte s-au văzut la echinox, dar mi-ai spus că-ți plac cuvintele scrise chiar și greșit de altcineva. Cuvintele gurii mele nu le iubești, dar sunt cea mai înțeleaptă femeie care te-ar putea iubi. Ce vezi când alergi spre zarea pe care o impingi tot mai departe? Acela nu este un zbor, ci frigul mamei tale care te-a purtat până la polul nord. Şi treci cu mașinării peste palma tatălui cum ai trece peste prăpăstii. Da, în fiecare zi reușești să…

Poetă, prozatoare, critic şi traducător literar. Profesor de Literatură Britanică Modernistă şi Contemporană la Universitatea din Bucureşti. Director al editurii online a Universităţii din Bucureşti, Contemporary Literature Press (http://mttlc.ro). A publicat peste 20 de volume de critică, printre care The AfterMode şi T.S. Eliot: An Author for All Seasons. A publicat de asemenea Metoda Lidia Vianu în şapte volume: Smile and Learn! A tradus în limba engleză şi în limba română aproape 100 de volume. Pentru Marin Sorescu, The Bridge (2004), apărută la Bloodaxe Books, a primit premiul Poetry Society din Londra pentru Traducerea de Poezie. A publicat Censorship in Romania (Central European University Press, 1997).   Buburuză Bea O…

ca o amară, mare pasăre marină, nenorocul plutește peste căminele de nefamiliști din strada oltețului 15. aici nu stau decât doar cei ca noi. aici viața se bea și moartea se uită.   am angajat, nene, doi de la camera 24, se roagă pentru noi zi și noapte, o să fim precis iertați, pu- tem bea în continuare.   ne trezim într-o zi vii și nu știm ce-i cu noi și zicem la ce și ei zic mâine-poimâine aveți prima înfățișare, trebuie să vă pregătiți să vorbiți, aveți grijă ce spuneți, tot ce spuneți este în defavoarea voastră, aici este ieudul oriunde ați fugi este ieudul.   batem în uși…